Stirile din

Buletin National Buletin de Ilfov Buletin de 1 Decembrie Buletin de Afumati Buletin de Balotesti Buletin de Berceni Buletin de Branesti Buletin de Buftea Buletin de Cernica Buletin de Chiajna Buletin de Chitila Buletin de Ciolpani Buletin de Ciorogarla Buletin de Clinceni Buletin de Copaceni Buletin de Corbeanca Buletin de Cornetu Buletin de Darasti Buletin de Dascalu Buletin de Dobroesti Buletin de Domnesti Buletin de Dragomiresti-Vale Buletin de Ganeasa Buletin de Glina Buletin de Gradistea Buletin de Gruiu Buletin de Jilava Buletin de Magurele Buletin de Moara Vlasiei Buletin de Mogosoaia Buletin de Nuci Buletin de Otopeni Buletin de Peris Buletin de Petrachioaia Buletin de Snagov Buletin de Stefanestii de Jos Buletin de Tunari Buletin de Voluntari

REVISTA PRESEI - 26.11.2011

     * ADEVĂ‚RUL      * Cum ne apărăm de fuga marilor grupuri bancare      BNR ar trebui să naționalizeze băncile cu probleme, să capitalizeze CEC Bank și să înființeze o instituție pentru a contracara efectele potențialei retrageri a băncilor străine, spun analiștii. În numai o lună, ceea ce părea un scenariu îngrijorător s-a transformat în amenințare reală. Riscul ca marile grupuri bancare prezente pe piața autohtonă să se retragă pentru a-și proteja "nucleul" din țările de origine a crescut în ciuda promisiunilor Bruxelles-ului că una ca asta nu se va întâmpla. România este considerată deosebit de vulnerabilă, având în vedere că sistemul bancar autohton este dominat de bănci străine.      * Nu le putem forța să rămână       "Am depășit faza scenariilor sau a speculațiilor", crede Doru Lionăchescu, președintele casei de investiții Capital Partners. "Sunt niște bănci private, care au venit să facă profit, iar acum nu-l mai pot obține. Sunt pregătite să plece", explică Ilie Șerbănescu, fost ministru al Finanțelor. "Ne-am împrumutat la FMI ca să împrumutăm la rândul nostru aceste bănci, însă acum nu putem face nimic pentru a le opri", continuă acesta. "Acum două săptămâni s-a promis ceva. Între timp, s-a arătat încă o dată că țările în parte nu țin cont de ceea ce spune Bruxelles-ul", spune și Lionăchescu. Acum, după ce s-a dovedit că propunerile Bruxelles-ului nu sunt literă de lege pentru țările comunitare, România ar trebui să-și elaboreze o strategie pentru a diminua impactul unei astfel de retrageri a băncilor străine, spun analiștii.      * Belgia, retrogradată de Standard& Poor's. Statul ar putea fi nevoit să-și ajute băncile      Guvernul interimar belgian a lansat, joi, un apel la populație pentru a cumpăra obligațiuni și a ajuta astfel statul să facă față datoriei. În aceeași zi în care agenția de rating Moody's a penalizat Ungaria, o altă agenție mare din cele trei care formează monopolul mondial - Standard& Poor's a retrogradat Belgia. Scăderea este de o treaptă - de la AA+ la AA, iar explicația este că Belgia, deja extrem de îndatorată, ar putea fi obligată din nou să intervină pentru a-și susține sectorul financiar. Belgia nu a reușit deocamdată să-și plătească partea pentru salvarea băncii franco-belgiene Dexia. Iar toate acestea sunt aggravate de criza politică fără sfârșit. De 530 de zile, premierii desemnați ori intrerimari își tot depun demisiile, pentru că nu reușesc să găsească un compromis - nici între partidele de dreapta și cele de stânga, nici între cele valone și flamande.      * Emil Boc: Bugetul pe 2012 a fost alcătuit pe criterii de prudență, responsabilitate, investiții și locuri de muncă      Primul-ministru Emil Boc a declarat vineri că bugetul pe anul 2012 a fost cheltuit ținând cont de patru factori: prudență, responsabilitate, investiții și locuri de muncă. El a menționat că Europa se întoarce la austeritate, iar România trebuie să rămână vigilentă și prudentă și că Executivul său s-a ferit de realizarea unui buget populist, ale cărui cheltuieli nu pot fi acoperite. Premierul Emil Boc a declarat că o prioritate a Guvernului pentru anului 2012 vor fi investițiile și că acest lucru a fost inclus în proiectul de buget fiind prevăzute cheltuieli pentru construcția de autostrăzi, drumuri și construcții de locuințe ANL. Boc a menționat în 2012, 434 de kilometri de autostradă, 1.800 de kilometri de drumuri naționale și 236 de kilometri de șosele de centură.      * Boc speră că 6 miliarde de euro vor fi atrași din fonduri europene în 2012      Premierul Emil Boc a declarat, vineri, după ședința de guvern în care s-a aprobat bugetul de stat pentru anul 2012, că anul viitor vrea o absorbție de fonduri europene de 6 miliarde de euro. Șeful Executivului a spus că dintre acestea 2,5 miliarde de euro ar urma să fie fonduri din bugetul pentru agricultură, iar 3,5 miliarde fonduri de coeziune. El a menționat o rată de absorbție de minim 20%, mergând până la 25%.      * Marea Britanie va intra în recesiune în ultimul trimestru al anului      Riscul ca Marea Britanie să intre în recesiune în acest ultim trimestru al anului este în creștere, a declarat joi, Ben Broadbent , membru al Comitetului de Politică Monetară al Băncii din Anglia, pentru CNBS. "Prognozele arată că ratele de creștere economică sunt aproape de zero pentru ultimul trimestru,așa încât, șansele pentru Marea Britanie de a nu avea creștere economică sunt de aproximativ 50%", a mai adăugat Broadbent. El nu a menționat însă nimic despre eventuale viitoare proiecte de introducere a unor stimuli monetari sau fiscali pentru a ajuta economia Marii Britanii, dar a precizat că deciziile care vor urma vor fi luate numai în urma unor consultări între liderii politici.      * Oficialii Băncii Centrale Europene cer liderilor Uniunii realizarea uniunii fiscale      Jose Manuel Gonzalez-Paramo, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE) a îndemnat politicienii țărilor membre zonei euro să facă "pași curajoși" în vederea realizării unei uniuni fiscale care să pună capăt crizei datoriilor suverane. Gonzalez-Paramo a atenționat guvernele zonei euro că nu ar trebui să fie dependente de BCE. Oficialii BCE au respins, în repetate rânduri, cererile politicienilor și investitorilor de cumpăra obligațiuni din piață pentru a tempera creșterea dobânzilor ceea ce ar fi prevenit extinderea agravarea crizei datoriilor în Italia și Spania. Beneficiind de susținerea guvernului german, oficialii BCE consideră că o implicare directă în efortul de salvare a guvernelor aflate în criză, prin achiziția obligațiunilor emise de acestea, i-ar compromite independența și ar cauza daune pe termen lung asupra uniunii monetare.      * Criza face victime în presă. Publicația "La Tribune" declară insolvența      Cotidianul francez de business "La Tribune" va demara procedura de intrare în insolvență până la sfârșitul acestui an și este în plin proces de căutare a unui cumpărător, după ce nu a reușit să obțină capital de la noi investitori, transmite Reuters. "Confruntat cu o deteriorare rapidă și brutală a rezervelor de lichidități încă din această vară, managementul nu are altă opțiune decât să ia deciziile dureroase, dar necesare", se arată într-un comunicat emis de conducerea cotidianului. Orice ofertă de preluare a ziarului va fi analizată de Curtea Comercială din Paris în ianuarie. Între timp, "La Tribune" va continua să fie publicat până ce se va clarifica situația.      * Modelul suedez: o bancă centrală cu tot ce-i trebuie pentru a răspunde crizei      Răspunsul băncii centrale a Suediei (Riksbank) la cel mai mare șoc economic suferit de către economia globală de la Marea criză din anii 30 până în prezent, a fost extinderea puterilor sale în a interveni pe piețele financiare. Iar strategia a avut succes. Modul în care problemele au fost gestionate de către banca centrală a pus bazele celei mai rapide redresări economice din cadrul Uniunii Europene, a condus la reducerea datoriei publice și la crearea de surplus bugetar. Costurile de împrumut ale Suediei sunt, în acest moment, mai scăzute chiar decât cele ale Germaniei - cea mai importantă economie a Uniunii, arată Bloomberg.      * Costurile de împrumut ale Italiei ajung la un nivel record      Roma a plătit dobânzi-record de 6,5% pentru a vinde obligațiuni guvernamentale cu scadența la șase luni, în timp ce costurile de împrumut pe termen mediu (doi ani) au depășit pragul de 8%, nivel fără precedent în istoria statului italian. Piețele au dat verdictul: nu au încredere în planul noului premier italian Mario Monti (care și-a asumat și funcția de ministru de Finanțe). Roma a fost nevoită să plătească dobânzi-record pentru a se împrumuta. Ieri, Monti s-a întâlnit cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și Nicolas Sarkozy, președintele Franței, însă declarațiile făcute de cei trei după reuniune nu au calmat piețele. Rezultatele s-au văzut astăzi, când Italia a plătit dobânzi uriașe pentru a împrumuta 10 miliarde de euro din piețe.      * Euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 7 săptămâni      Moneda unică europeană a atins astăzi cel mai scăzut nivel față de dolarul american din ultimele șapte săptămâni, în contextul în care criza datoriilor de stat din zona euro face tot mai multe victime în rândul statelor fragile din UE. Cursul euro a ajuns astăzi la 1,3305 în raport cu dolarul american, după ce s-a depreciat cu 1,5% în această săptămână. Piețele se așteaptă la o depreciere și mai acută, în contextul în care, la o lună de la Summitul extraordinar care a avut loc la 26 octombrie pentru salvarea zonei euro, apar tot mai multe semne de întrebare privind viitorul uniunii monetare, transmite Reuters.      * Guvernul Orban, umilit de piețele financiare      După ce Moody's a retrogradat Ungaria până la nivelul "junk" și după mai multe săptămâni de depreciere a forintului, guvernul lui Viktor Orban a acuzat băncile și agenția de rating de atac la economia Ungariei. Lovitură după lovitură pentru premierul ungar, ­Viktor Orban. Agenția de rating Moody's a penalizat politicile economice "neortodoxe" ale Executivului de la Budapesta și a scăzut calificativul țării cu o treaptă, de la "Baa3" la "Ba1" (junk, nivel noninvestițional). Agenția a explicat, conform Reuters, că printre motive se numără incertitudinea că Ungaria își va putea atinge țintele fiscale, datoria suverană mare și perspectivele tot mai mici de creștere economică.      * Zi de "ieftinică": 14 TIR-uri golite de plasme      Mai multe magazine de produse electronice și electrocasnice au fost golite de români în "Vinerea neagră", ziua reducerilor. "Ceaușescule, vino să îi vezi!". Asta zbiera ieri un trecător prin fața unei reprezentanțe Flanco, aflată la parterul magazinului Obor, uluit de mulțimea de bucureșteni ahtiați după reduceri. Au uitat de datorii, de frigiderul gol, de salarii întârziate și s-au așezat, visători, la o coadă de aproape zece metri ținută în frâu de un paznic slăbănog care se închina ca la Sfântul Mina.      * EVENIMENTUL ZILEI      * România bate Ungaria la testul supraviețuirii      România are o imagine mai bună în ochii investitorilor decât Ungaria. Majoritatea indicatorilor economici sunt în favoarea noastră. Cum ar fi dacă cineva v-ar anunța că urmează câțiva ani de criză, poate chiar mai răi decât aceia prin care tocmai am trecut? O perioadă de noi scăderi salariale, de creșteri exasperante de prețuri și de posibilă depreciere a monedei naționale față de euro, ceea ce vă va eroda puternic nivelul de trai. Aceasta este perspectiva care se derulează acum în fața Ungariei, fosta vedetă a estului Europei, a cărei situație s-a înrăutățit puternic în criză. Zilele trecute, situația sa a primit o confirmare oficială: ratingul țării a fost coborât în categoria junk (gunoi - trad. engl.) de Moody's, una din cele mai importante agenții de rating.      * Daniela Andreescu, șefa SGG, a fost demisă de Emil Boc      Decizia ar fi fost luată după ce Guvernul a primit de la Agenția Națională de Integritate (ANI) un răspuns în care se precizează că există premise pentru încălcarea legislației privind conflictul de interese de către șeful SGG, iar mai mulți liderii PDL ar fi cerut demisia acesteia. Premierul Emil Boc a convocat-o în biroul său pe Daniela Andreescu, secretar general al Guvernului după ședința Executivului. Acesta a chemat-o pentru a-i cere explicații în ceea ce privește scandalul "RA-APPS" privind spațiile administrate de această instituție. După, șeful Executivului a declarat că a decis să o revoce din funcție. Prim-ministrul a purtat o discuție cu șefa SGG - ului, iar conversația a devenit așa de aprinsă încât s-au auzit țipetele șefului Guvernului prin ușă, potrivit unor surse guvernamentale.      * Bani de la Ioan Niculae, via Sorin Ovidiu Vîntu, pentru campania electorală a lui Mircea Geoană      Președintele Consiliului Județean Brăila a intermediat finanțarea campaniei electorale prezidențiale a lui Mircea Geoană, de către magnatul Ioan Niculae, via INSOMAR al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Geoană declară că trebuie întrebați Hrebenciuc, Dragnea și Roibu. Victor Ponta a fost purtătorul de cuvânt al lui Geoană, în campanie. INSOMAR este responsabil pentru declararea lui Mircea Geoană președinte, în seara de 6 decembrie 2009, iar Vîntu îi spunea, la telefon, să țină minte că este primul român care l-a felicitat.      * Adrian Severin, prins de ONG-uri cu corupția în gură      Europarlamentarul cercetat pentru luare de mită și trafic de influență a ținut o prelegere despre corupție, bruiată de societatea civilă. "Atâta ipocrizie nu am mai pomenit", i s-a strigat din sală. Adrian Severin a încercat "un sentiment de umilire, de profundă nedreptate și de revoltă" auzind cum România este pomenită în Parlamentul European drept o țară coruptă. Ca urmare, el a decis să susțină o conferință cu tema "Mitologia excepționalismului corupției românești". Severin, exclus din PSD și din grupul socialiștilor europeni și cercetat de DNA ca urmare a unor suspiciuni de luare de mită și trafic de influență își propusese să demonstreze că România nu este mai coruptă decât alte țări.      * Băsescu a sesizat Curtea Constituțională pe legea învățământului      Președintele Traian Băsescu i-a trimis președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995. În sesizare se menționează că Legea pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995, transmisă Președintelui României spre promulgare, este neconstituțională deoarece contravine dispozițiilor art. 76 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 77 alin. (3) din Constituția României. Astfel, potrivit art. 77 alin. (3) din Constituție, dacă președintele României a cerut reexaminarea unei legi, acesta are obligația de a promulga legea în cauză în termen de 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare.      * Întâlnire Diaconescu - Karpov, pe tema conflictului din Transnistria      Vicepreședintele Senatului, Cristian Diaconescu, a discutat astăzi cu vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Karpov, despre stadiul negocierilor pentru soluționarea conflictului transnistrean și progresele înregistrate în ultima perioada. Potrivit unui comunicat de presă, Karpov a anunțat că procesul de negociere va reîncepe prin reuniunea programată în 30 noiembrie - 1 decembrie 2011, la Vilnius. În opinia sa, în urma dialogului, "nu vor exista nici invinși și nici învingători". La rândul său, Cristian Diaconescu, a precizat că speră că "prin cooperare în formatul 5+2, aceste diferende vor fi definitiv închise". Pe de altă parte, Diaconescu l-a asigurat pe vicepremierul moldovean că "intrarea României în spațiul Schengen nu va presupune formalități suplimentare pentru cetățenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în țara noastră".      * Ultima copertă The Economist: "Acesta este într-adevăr sfârșitul?"      Din Vest, criza zonei euro se vede foarte apocaliptic (în cazul în care acest adjectiv suportă grad de comparație). Ultima și cea mai plastică exprimare a acestui lucru este cea mai recentă copertă a publicației economice The Economist, care se întreabă "Acesta este într-adevăr sfârșitul?" Într-o tulburătoare analiză despre zona euro în care nu lipsesc termeni precum disaster, panics, bank failures, sau collapse, cei de The Economist, poate cea mai prestigioasă economică din lume, scriu că ruperea zonei euro ar înseamna o criză globală mult mai gravă decât cea din 2008-2009.      * Oltchim trimite în șomaj 1.000 de muncitori      Oltchim Râmnicu Vâlcea va trimite o mie de persoane în șomaj tehnic, din cauza lipsei materiei prime și a capitalului de lucru, aceștia urmând să primească în perioada menționată 80% din salariul de bază. Consiliul de Administrație al Oltchim a decis, joi, să suspende contractele individuale de muncă pentru perioada 2-31 decembrie.  Willy Homner

Publicat la 26-11-2011 11:17, Sursa www.bursa.ro