- 02-02-2018, O înfrățire de suflet
- 26-04-2017, CLUBUL DE LIMBI STRAINE Media 10 Afterschool
- 30-07-2013, Webasto pentru Agricultură!
- 24-07-2013, Valentin Creață vă invită la Expoziția "Tendință și culoare"
- 15-07-2013, Tunul antigrindină: tehnologia care "păzește" culturile dacă este pornită cu 20 de minute înaintea furtunii
GALERIE FOTO cu singurele imagini din timpul evenimentelor din 1 decembrie 1918. Cum a ajuns Samoilă Mârza "fotograful Unirii"
Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.
1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe povești, unele uitate ori știute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare "fotograful Unirii". În 2011, doar istoricii își mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat și neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanții firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmașii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.
Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din județul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.
Istoricul Liviu Zgârciu povestește că Samoilă Mârza a ajuns "fotograful Unirii" dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele, informează Mediafax.
În timpul primului război mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.
Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineața de 1 Decembrie a pornit și el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Națională.
Fotograful și-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă pe bicicletă, pe distanța de aproape 11 kilometri dintre Galtiu și Alba Iulia.
"Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credențional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii - n.r.) și din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulțime și două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia", explică Zgârciu.
În ultimii ani ai vieții, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-și vândă chiar și clișeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.
Liviu Zgârciu spune că lucrul cel mai trist este că multe clișee nu au ajuns la colecționari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.
Istoricul spune că, în 1967, directorul Muzeului Național al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reușit să cumpere de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar și clișeele cu fotografiile de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
"Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice, dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clișee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecționate. Cu banii primiți de la muzeu, Mârza și-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967", spune Zgârciu.
Samoilă Mârza a reușit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 - manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.
Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri", pe care l-a oferit cadou unor personalități ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegația română la Conferința de Pace de la Versailles.
Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curții Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.
În pofida importanței istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind și faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit același aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Ultimul său album "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri" l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceaușescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.
Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă de "fotograful Unirii" își mai amintesc doar istoricii.
Unul dintre istoricii de la Muzeul Național al Unirii a avut uimirea să descopere, recent, că rămășițele lui Samoilă Mârza au fost pe punctul de a fi exhumate de firma care administrează cimitirul în care se află mormântul fotografului, în Alba Iulia. Zgârciu afirmă că pe monumentul funerar fusese lipită o somație pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci.
Mormântul a fost salvat doar la intervenția mai multor istorici, însă s-a demonstrat, după cum susține istoricul Liviu Zgârciu, că și alte personalități înhumate în cimitirul din Alba Iulia ar fi putut avea aceeași soartă și nimeni să nu afle.
Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare și timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidență, nu e marcat și nici îngrijit.
Pe micul monument funerar de la căpătâiul marelui fotograf se pot vedea una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 Decembrie 1918 și urmele somației lipite de administratorii cimitirului, prin care anunțau exhumarea pentru neplata taxei de concesiune.
Â