Stirile din
Cauta in Buletin de Ilfov
Curs Valutar BNR (din data de 22-10-2020)
EUR 4.873 RON
USD 4.1185 RON
GBP 5.3917 RON
CHF 4.5396 RON
XDR 5.8423 RON
XAU 253.966 RON
Abonati-va la Newsletter
Pentru a va abona la newsletter introduceti adresa dvs. de e-mail si localitatea despre care doriti sa primiti noutatile.
Abonare Dezbonare
Tanczos Barna nu-și ascunde originile: "Eu sunt secui!"
Stire publicata in
Tanczos Barna nu-și ascunde originile: "Eu sunt secui!"

Președintele Federației Române de Hochei pe Gheață explică de ce maghiarii din Ardeal au imn și îndeamnă la înțelegere. Scandalul este în floare în sportul cu patine.

Hocheiul românesc este din nou în centrul atenției, dar nu datorită rezultatelor, care, culmea, chiar există după o lungă perioadă de secetă, ci din pricina scandalurilor care au colorat gheața autohtonă în ultimele luni.

Conflictele cu iz interetnic, acuze grave, amenințări, suspendări, acestea sunt ingredientele care compun aluatul unui sport care se joacă cu adevărat doar în județul Harghita.

Pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, între singurul jucător român din naționala de juniori Under 16, Florin Marinescu, și trei coechipieri de etnie maghiară, Antal Alfred, Gereb Istvan și Molnar Akos, a izbucnit un conflict.

După mai multe schimburi de replici, Marinescu a fost "altoit" cu prosoapele ude. Culmea, unul dintre agresori e chiar coleg de clasă cu el. Niciun alt component al lotului nu a intervenit.

Incidentul a fost făcut public abia după două săptămâni. Comitetul Olimpic și Sportiv Român a fost cel care i-a suspendat pe cei trei "cocoși": Antal, Gereb și Molnar.

Activitatea naționalei mari ar putea fi suspendată de COSR

De atunci, scandalurile se țin lanț. Componenții naționalei de seniori ai României, toți originari din județul Harghita, au fost puși la zid după ce au cântat Imnul Secuiesc, iar unii dintre ei și imnul maghiar la meciul cu Ungaria, de acum o lună, de la Miercurea Ciuc.

Tot COSR, prin vocea secretarului general Ioan Dobrescu, a amenințat că dacă lucrurile nu se schimbă în hocheiul românesc, naționala mare ar putea fi retrasă de la competițiile majore.

Tanczos Barna, președintele Federației Române de Hochei pe Gheață, conduce o corabie aflată în derivă.

El zice că întâmplările din sânul naționalei de juniori nu reprezintă un conflict interetnic și că intonarea Imnului Secuiesc la meciurile disputate la Miercurea Ciuc este un obicei vechi în zonă.

Tanczos explică într-un interviu acordat EVZ de ce secuii nu vor renunța vreodată la imnul și la obiceiurile lor. Conflictele cu iz interetnică din hocheiul românesc au existat dintotdeauna.

Valoarea extraordinară a jucătorilor din perioada comunistă, dar și după anii "™90, a făcut ca manifestări de genul celor petrecute acum la lotul de juniori să nu aibă loc vreodată.

MOMENT DE CUMPĂ‚NĂ‚

La un pas de moarte în martie 2006

Deși e în fruntea hocheiului românesc din 2008, Tanczos Barna îndeplinește voluntar funcția de președinte al federației. Spune că nu a luat vreodată salariu.

La cei 35 de ani ai săi, Tanczos Barna are un CV impresionant și e văzut ca unul dintre viitorii lideri ai UDMR-ului.

Absolvent de ASE, a mai urmat, conform CV-ului, studii postuniversitare la Institutul Bancar Român, are un master la Colegiul Național de Apărare în Securitate și Apărare Națională și un program de Formare Specializată destinat Funcționarilor Publici de Conducere. Activitatea profesională e la fel de bogată.

Între 2005 și 2007, Tanczos Barna a fost președinte-director general la Agenția Domeniilor Statului. În această funcție a fost la un pas de moarte! În martie 2006, Barna a fost înjunghiat chiar în biroul său.

Agresorul, Alecu Chitaru, un om de afaceri ieșean, a declarat la vremea respectivă că n-a vrut să-l omoare pe Barna și a dat o declarație uluitoare: "Am vrut doar să-i fac un Z lui Tanczos pe fund, la fel cum le făcea Zorro răufăcătorilor".

Deși primise șapte ani pentru fapta sa, Chitaru se află acum în libertate. Tanczos Barna a lucrat ulterior, ca secretar de stat, la Ministerul Transporturilor și la cel al Dezvoltării Regionale și Turismului.

În prezent, e tot secretar de stat, dar la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Se aude că Tanczos Barna ar putea ocupa în viitor chiar un fotoliu de senator UDMR.

Formațiunea politică tocmai a pierdut un post în Senat, după demisia lui Laszlo Gyerko, cel care a preferat un post călduț, pe o durată de nouă ani, la Consiliul Concurenței. Deocamdată, UDMR așteaptă limpezirea situației politice pentru a lua o decizie în acest caz. 

INTERVIU

Șeful forului de specialitate apără cu strășnicie Imnul Secuilor, dar precizează că trebuie respectată "sensibilitatea majorității"

EVZ: Domnule Barna, ce spune Imnul Secuilor?
Tanczos Barna:
Este, de fapt, o rugăciune, ca și imnul Ungariei. Ambele se referă strict la cele două popoare. Imnul Secuilor a fost interzis de autoritățile comuniste. Imnul Ungariei, de asemenea. După Revoluție, la toate evenimentele organizate de secui se cântă acest imn. Și asta se întâmplă public, fără dorința de a deranja pe cineva.

Ce sunteți?
Eu sunt secui. Secuii, ca subgrup al națiunii maghiare, sunt pomeniți în această zonă a Ardealului din anii 1100 - 1200.

Chiar și Anonymous a scris despre secui. Secuii sunt rămășițe ale hunilor, care au făcut parte întotdeauna din această națiune a maghiarilor. Secuii au format grupuri de grăniceri, chiar și în zona Oradea. Compacți și neasimilați sunt însă doar în județele Covasna, Harghita și Mureș. În trecut, secuii aveau drepturi de nobili.

Nu plăteau impozite, nu erau iobagi, dar atunci când armata ungară pornea spre vest, fiecare familie dădea câțiva membri în slujba acesteia. Habsburgii au fost primii care au încercat să le ia secuilor privilegiile, iar aceștia s-au opus.

Care e legătura cu Ungaria?
Avem aceeași cultură, aceeași limbă, suntem considerați parte a aceluiași popor. E normal să te consideri ungur. Secuii, maghiarii au altă cultură, altă istorie decât românii. Cultura și istoria sunt două dintre elementele care formează un popor.

Sunt secuii mai "naționaliști" decât alte etnii?
Românii care pleacă în Italia sau Spania și primesc cetățenia italiană sau spaniolă nu rămân români și la a doua, la a treia generație? Ce îi spune tatăl român copilului său? Că e italian sau spaniol? Nu, îi spune că e român. Românii din afară trăiesc în comunități de români, merg și se roagă la biserica ortodoxă, își păstrează obiceiurile și tradițiile, chiar dacă au devenit cetățeni italieni sau spanioli.

Totuși, trăți și munciți în România.
Suntem cetățeni ai acestei țări, muncim, jucăm, pentru că suntem sportivi, pentru această țară, ridicăm steagul României atunci când învingem, dar suntem altfel. E greu de înțeles mai ales de către cei care nu stăpânesc elementele istoriei.

Va fi și mai greu pentru generațiile viitoare, dacă acestea nu învață aceeași istorie, dacă nu vor învăța să înțeleagă că se poate conviețui în comun. Altfel, nu vom înțelege când se ridică cineva și spune că e de altă naționalitate, dar că iubește acest pământ. Eu iubesc acest pământ.

De ce românii sunt deranjați de atitudinea cetățenilor de etnie maghiară?
Motivul de bază al acestui deranj, să-i zicem așa, e acela că se crede despre România că e o țară monocoloră.

Într-o situație modernă, asta nu mai contează. Însă, după cele întâmplate în ultima perioadă, ar trebui să fim mai atenți atunci când ne manifestăm, când ne trăim și ne respectăm cultura și tradițiile. Trebuie să respectăm sensibilitatea majorității.

Cum reacționați atunci când auziți că se spune "dacă ungurilor nu le convine ceva, atunci să plece din România"?
Nu putem pleca din România. Noi nu suntem turiști în această țară. N-am venit ieri, ca să plecăm azi. Acest popor s-a format aici în ultimii 900 de ani, perioadă probată cu documente. De ce să plecăm?

Cum comentați faptul că sunt români care se plâng că n-au fost serviți la magazinele din Harghita și Covasna pentru că nu cunoșteau limba maghiară?
Astea sunt legende. N-am întâlnit până acum niciun om care să-mi spună că a pățit așa ceva. Refuz să cred asta. Sunt însă conștient că fiecare popor are procentul său de cinci la sută de extremiști, iar asta nu e bine.

E nevoie de un Imn al Secuilor?
Nu trebuie să fii un popor ca să ai un imn, un cântec. Poți fi un grup simplu, dar care să aibă imn. O echipă are imn, darămite un popor care e aici de 1.000 de ani! E o chestiune normală și trebuie acceptată.

Ce se mai întâmplă pe la loturile naționale?
Bat tot ce prind! Acești băieți își riscă sănătatea, integritatea, dinții, viața, pentru ca echipa României să câștige.

Ce se va întâmpla după scandalurile din ultima vreme din hochei?
Sunt convins că, după tot ce s-a întâmplat în ultima vreme, vor fi mai atenți la manifestări. Văzând reacția românilor, sunt sigur că se vor comporta altfel de acum înainte. Asta nu înseamnă că, atunci când nu se vor mai afla în tricoul naționalei României, ei nu se vor ruga în limba maternă pentru nația lor.

MESAJ CĂ‚TRE ETNICII MAGHIARI:

"Trebuie să înveți limba română. Altfel, te izolezi!"

Imnul nu e un gest de incitare?
Decenii întregi sub comunism, acești oameni au avut curajul să-și învețe copiii despre imn, despre cultura poporului lor, atunci când existau pericole reale. De ce să le fie teamă acum să se manifeste? Nimeni nu vrea să jignească pe cineva, să supere pe cineva.

Suntem cu toții cetățeni ai acestei țări, luptăm pentru echipa națională a României. Regula de bază în comportamentul vizavi de alte etnii e acela: comportă-te ca și cum tu ai fi în situația de minoritar.

Pune-te în situația celuilalt! Asta e foarte important. Asta apropo de cei 13 "cocoși" care sau aflat în vestiar în momentul acelui incident de la Ciuc și care puteau interveni.

Naționala României are doar jucători din Harghita? De ce?
Treaba în celelalte centre nu s-a făcut așa cum trebuie. Am avea nevoie de mai multe centre, la fel de puternice ca și cele din Harghita, de unde să putem selecționa jucători.

Astfel, am avea altă bază de selecție și altfel ne-am prezenta la competițiile internaționale. Și să știți că nu depinde doar de bani. Comunitățile locale trebuie să se implice serios. Nu federația susține echipele, ci invers. Mai multe cluburi puternice înseamnă automat o federație mai puternică.

Cum comentați suspendarea juniorilor care au iscat scandalul din 1 decembrie?
Nu puteam lăsa acele fapte fără pedeapsă. Altfel, toată lumea ar fi spus că incidentul se poate repeta oricând. Am avut discuții cu toate părțile, cu părinții, cu antrenorii, cu copiii. Copiii trebuie să învețe să se sprijine reciproc și să conviețuiască pașnic. Există rivalități în Harghita, există rivalități între cartiere, între străzi. Ceea ce s-a întâmplat între acei copii nu e conflict interetnic.

Cum explicați faptul că o mulțime de etnici maghiari din Harghita și Covasna nu cunosc limba română?
Trebuie să înveți limba română. Pentru că altfel te izolezi și vei trăi toată viața cu un handicap. Unii nu sunt în stare să învețe o altă limbă, alții nu vor să interacționeze. Nu e normal. Fiecare învățător, fiecare profesor are datoria să-i învețe pe copii limba română, așa cum fiecare dintre noi avem dreptul să ne rugăm, să vorbim în limba noastră maternă.

"Nu trebuie să fii un popor ca să ai un imn, un cântec. Poți fi un grup simplu, dar care să aibă imn. O echipă are imn, darămite un popor care e aici de 1.000 de ani!"œ
TANCZOS BARNA, președintele Federației Române de Hochei pe Gheață

Citiți și:

Publicat la 17-01-2012 10:16, Sursa www.evz.ro