Stirile din
Cauta in Buletin de Ilfov
Curs Valutar BNR (din data de 13-08-2020)
EUR 4.8344 RON
USD 4.0836 RON
GBP 5.3431 RON
CHF 4.4894 RON
XDR 5.7606 RON
XAU 253.512 RON
Abonati-va la Newsletter
Pentru a va abona la newsletter introduceti adresa dvs. de e-mail si localitatea despre care doriti sa primiti noutatile.
Abonare Dezbonare
ALEGERI ÎN UNIVERSITĂ‚ȚI. Cum se dă lupta pentru putere și cine ar putea fi "urmașii" lui Marga și Andronescu. EXCLUSIV
Stire publicata in
ALEGERI ÎN UNIVERSITĂ‚ȚI. Cum se dă lupta pentru putere și cine ar putea fi "urmașii" lui Marga și Andronescu. EXCLUSIV Postat la: 15.11.2011 12:08

ALEGERI ÎN UNIVERSITĂ‚ȚI. Cum se dă lupta pentru putere și cine ar putea fi "urmașii" lui Marga și Andronescu. EXCLUSIV

Universitățile românești au intrat în ultimele pregătiri pentru desemnarea noilor structuri de conducere. Majoritatea rectorilor vor fi înlocuiți prin intermediul scrutinului universal, sistem aplicat pentru prima dată în România. Alegerile universitare vor duce la retragerea unor nume cu greutate, precum Andrei Marga, rectorul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB), sau Ecaterina Andronescu, rectorul Universității "Politehnica" din București (UPB), ambii aflați la capătul celor două mandate prevăzute de lege.

Anunțată de pe-acum ca fiind cea mai dură competiție, alegerea noului rector al Universității "Babeș-Bolyai" are ca miză preluarea influenței de care se bucură Andrei Marga. Cu atât mai mult cu cât este de așteptat ca lupta pentru șefia UBB să se desfășoare după tiparul vechiului conflict dintre actualul rector și Mircea Miclea, șeful Comisiei Prezidențiale pentru Educație.

Dacă, de susținerea lui Marga ar urma să se bucure decanul Facultății de Științe Economice, Dumitru Matiș, este de așteptat ca tabăra anti-Marga să se grupeze în jurul secretarului de stat pentru învățământ superior, Cătălin Baba, cotat de asemenea cu șanse reale pentru preluarea șefiei UBB.

Primul care și-a anunțat oficial candidatura pentru alegerile ce vor avea loc la finalul lunii februarie este însă șeful Catedrei de Psihologie Clinică, Gheorghe David. Lista candidaților ar putea fi completată și cu alte nume: precum cancelarul universității, Radu Catană și Paul Vasilescu, decanul Facultății de Drept.

O luptă mai puțin deschisă decât cea din cadrul universității clujene va avea loc, în martie, la Universitatea "Politehnica" din București. Pentru postul Ecaterinei Andronescu se preconizează că vor intra în competiție cel puțin doi pretendenți: directorul administrativ Mihnea Costoiu și președintele Federației "Alma Mater", Anton Hadăr. Fost secretar de stat sub mandatul de ministru al lui Andronescu, Mihnea Costoiu este omul de bază al actualului rector, urmând a fi susținut fără rezerve în contextul în care își va depune candidatura. De cealaltă parte, Anton Hadăr s-ar baza pe notorietatea pe care i-o dă șefia federației sindicale, precum și pe relațiile strânse cu majoritatea colegilor din universitate.

Primele alegeri importante vor avea loc la Universitatea din București

Cu cele mai mari șanse pentru ocuparea postului deținut timp de două mandate de către Ioan Pânzaru este cotat actualul prorector, Mircea Dumitru, singurul care și-a anunțat intenția de a candida pentru scrutinul din 14 decembrie. Spre deosebire de Andrei Marga și Ecaterina Andronescu, care nu vor mai putea ocupa nici o funcție de conducere din cauza atingerii pragului pensionării, rectorul Ioan Pânzaru are o variantă pentru menținerea în prima linie a universității. Surse academice îl indică pe Pânzaru drept favorit pentru ocuparea funcției de președinte al senatului universitar, post ce va fi înființat în baza noii legi a Educației.

Pregătirea alegerilor se află pe ultima sută de metri și la Academia de Studii Economice. Funcția de rector ocupată în ultimii opt ani de către Ion Gh. Roșca este râvnită de doi dintre secunzii săi: prorectorii Dumitru Miron și Pavel Năstase. Competiția pentru alegerile ce vor avea loc în luna februarie rămâne însă deschisă, candidaturi fiind așteptate și din partea decanilor.


Cum vor fi desemnate noile conduceri din universități

Alegerile din acest an universitar marchează renunțarea la vechiul model al desemnării structurilor de conducere. O renunțare impusă, ce-i drept, prin noua lege a Educației, care a pus universitățile să aleagă între două modele distincte: cel al scrutinului universal și cel al concursului managerial.

Nicio universitate din România nu a dorit să-și însușească modelul managerial, ce presupune desemnarea rectorului în urma unui concurs de proiecte, variantă considerată deocamdată prea radicală. Toate rectoratele au optat, așadar, pentru scrutinul universal. Cum schimbă acesta regulile jocului?

Dacă, până acum, rectorii erau aleși de senatele universitare, iar decanii de către consiliile facultăților, prin majoritate simplă, noul sistem acordă drept de vot întregii comunități academice.

Concret, noii rectori vor fi aleși prin vot secret de către toate cadrele didactice titulare, cercetătorii cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată și reprezentanții studenților. Scrutinele vor avea loc după modelul alegerilor prezidențiale: cu secții de votare (câte două-trei per universitate), cabine și buletine de vot. Tot la urne vor fi chemați membrii comunității academice și pentru desemnarea reprezentanților în senat, scrutinul pentru organul legislativ al universităților fiind organizat înaintea celui dedicat rectorului.

Odată aleși, noii rectori își vor numi în mod direct prorectorii și vor avea un cuvânt de spus în privința desemnării decanilor. Căci, la fel ca și în cazul prorectorilor, șefii facultăților nu vor mai ocupa funcțiile în urma alegerilor. Mai exact, aceștia vor fi desemnați de o comisie numită de către rector. Singul atribut pe care consiliile facultăților îl vor avea în mecanismul de desemnare al decanilor va fi acela de a valida candidaturile ce vor ajunge pe masa comisiei rectoratului.
S-ar putea spune, așadar, că noii rectori vor avea o putere mult mai mare decât cea pe care o dețin cei care tocmai își încheie mandatele. La prima vedere doar. Căci, o influență sporită vor dobândi atât senatele, cât și consiliile de administrație, care vor putea plafona cheltuielile pe care rectorii le vor avea la îndemână. Cu alte cuvinte, rectorii vor fi nevoiți să ajungă la un consens cu structurile din subordine în cazul stabilirii bugetelor și tranșării deciziilor importante.
Alegerile rectorilor vor avea loc în perioada 1 decembrie 2011-15 martie 2012.


 
Publicat la 15-11-2011 12:45, Sursa www.gandul.info