Înaintea summitului din 9 decembrie, președintele Franței și cancelarul Germaniei încearcă să arate că sunt motorul reconstrucției europene.

În ultimele săptămâni s-a desfășurat un dialog diplomatic intens nu doar între statele membre ale UE, dar și între instituțiile acesteia și America și Asia. Principalii decidenți din zona euro au dedicat aproape întreaga activitate politico-diplomatică restabilirii poziției euro pe piața globală, dar și guvernanței economice europene, managementului crizei internaționale. Încă o dată, Washing­ton a fost locul unde s-a profilat o soluție pe termen scurt și mediu pentru soarta Euro, desigur cu avantajele de rigoare preluate de dolar. Dar și cu avertismentul pe care guvernele europene l-au primit nu numai din partea piețelor, dar și a reglementatorilor sectorului financiar-bancar din toată lumea. Anume că o viziune serioasă, pe termen mediu și lung, e necesară UE, în ansamblu, și piețelor, aceasta trebuind să fie elaborată  de factorii de decizie politici și statali.

Iar în preambulul Consiliului European din 8-9 decembrie 2011, președintele Franței și cancelarul Germaniei au încercat să demonstreze că binomul Paris-Berlin va fi și în viitor motorul reconstrucției europene.REFONDAREA SAU IEȘIREA DIN ISTORIE  Președintele Sarkozy a prezentat, în 1 decembrie, un discurs construit în jurul unor teme precum frică-adevăr-responsabilitate-credibilitate. Discursul păstrează cunoscutul ton moralizator la adresa capitalismului și caută să justifice mai degrabă acțiunile prezidențiale în relație cu instituțiile europene și cu liderii statelor membre, sugerând rolul charismei personale. Încercând să-i convingă pe francezi că Franța e mai bine echipată decât alți parteneri ai ei pentru a face față crizei, președintele face frecvente trimiteri la relația cu Germania, anunțând o viitoare "disciplină bugetară", dar nefăcând trimiteri la o politică de austeritate, pe care și-o va asuma, probabil, doar guvernul.

Promovând o legătură "convergentă" cu Germania, liderul de la Élysées vede în ea "zona de stabilitate și încredere" care va fi "motorul competitivității europene". În același timp, recunoaște că actuala criză a subliniat slăbiciunile și contradicțiile construcției europene, motiv pentru care "Europa trebuie regândită, trebuie refondată". De unde și sensul urgenței: "Dacă Europa nu se va schimba rapid, istoria se va scrie fără ea". Doar că dl Sarkozy vede viitoarea Uniune Europeană tot ca o structură interguvernamentală, în care vor decide doar responsabilii politici.

Nu putem evita constatarea că, în continuare, Parisul nu vede cu ochi buni Comisia Europeană și caracterul ei tehnocratic. Chiar și în propunerea guvernanței economice europene, până la urmă, soluția înaintată de Sarkozy este așa-zisa "regula de aur", adică fiecare stat din zona euro să înscrie în propria ordine juridică obiectivul echilibrului bugetar."UNIUNEA  STABILITĂ‚ȚII"Cancelarul Germaniei s-a adresat Parlamentului, înfățișând viziunea Berlinului despre ieșirea la liman a zonei euro și restaurarea încrederii în UE. Dna Merkel consideră esențială construcția unei "Uniuni a stabilității", adică elaborarea unei noi platforme a legalității europene, deci o revizuire a Tratatului de la Lisabona, care să ia în considerare atât zona euro, cât și o intensificare a integrării în UE-27. Cancelarul spune că oamenii politici europeni și-au pierdut credibilitatea, deoarece "nu au fost capabili să aplice regulile Pactului de Stabilitate". Altfel spus, îndemnul dnei Merkel este să se insiste pe întărirea instituțiilor comunitare și să se facă apel nu doar la ordinea juridică internă, ci și la justiția europeană ­(Curtea Europeană de Justiție). Ceea ce așteaptă germanii de la restabilirea încrederii în Euro și în întreaga UE este "instaurarea unei culturi a disciplinei gravate în texte". Este evident că dna Merkel înaintează o formula federalistă deodată cu propunerea uniunii financiare, rămânând încă neclară asocierea funcțională a armonizării fiscale cu dezvoltarea democrației europene.Rigoare și solidaritateDna Merkel și dl Sarkozy se vor întâlni azi pentru a-și armoniza pozițiile pe care le vor susține la Consiliul European, de la care sunt așteptate decizii hotărâtoare. Îi va reveni însă președintelui Consiliului European misiunea concilierii între "rigoarea teutonică" și "solidaritatea latină". Iar pronunțarea ministrului de Externe al Poloniei, conform căreia "națiunea indispensabilă" germană trebuie să exercite leadershipul european, pare să anunțe în ce parte se înclină balanța.

Cum spunea același ministru Sikorski, important va fi și ca zona euro să reintre în normalitate, dar și ca UE să nu fie divizată în "Europa dezvoltării" și "Europa subdezvoltării".  Căci schimbarea fundamentală a Uniunii Europene trebuie să ducă la o integrare mai profundă care să-i amplifice potențialul competitiv, iar nu la adâncirea discrepanțelor și dezechilibrelor care au amenințat de atâtea ori cu scufundarea Uniunii. Fost negociator-șef al României cu UEProf. dr. Vasile Pușcaș este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca, și a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-șef al României cu UE, finalizând toate capitolele de negociere și Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului României.