- 02-02-2018, O înfrățire de suflet
- 26-04-2017, CLUBUL DE LIMBI STRAINE Media 10 Afterschool
- 30-07-2013, Webasto pentru Agricultură!
- 24-07-2013, Valentin Creață vă invită la Expoziția "Tendință și culoare"
- 15-07-2013, Tunul antigrindină: tehnologia care "păzește" culturile dacă este pornită cu 20 de minute înaintea furtunii
Presa de la Belgrad lansează noi atacuri dure la adresa comunității românești din Valea Timocului. Sub titlul "Problema vlahilor și a bisericii românești", cotidianul Pecat acuză minoritatea românească din Timoc că urmărește nici mai mult, nici mai puțin decât secesiunea Serbiei, cu sprijinul României.
Jurnaliștii sârbi se întreabă ce a vrut să spună președintele României Traian Băsescu, în timpul vizitei la Belgrad, din noiembrie 2011, când a afirmat că România va urmări cu interes rezolvarea problemei vlahilor?
Răspunsul ar putea fi, potrivit autorul articolului, secesiunea Serbiei. Comunitatea românească din Valea Timocului este acuzată că vrea să beneficieze de un statul mai "special" decât al altor minorități și că urmărește să obțină autonomia teritorială.
"Nu este prima dată când Serbia se află în boxa acuzaților pentru sfidarea drepturilor minorităților. Numai că minoritatea vlahă, prin presiuni externe, vrea să fie tratată preferențial. În acest fel, vlahii (ortodocși din Serbia de est) au început să emită pretenții la autonomie, iar autoritățile sârbe nu au sesizat acest lucru", se arată în articolul publicat pe 8 decembrie 2011.
"Pas spre separatism"
Articolul reia tema falsă a "românizării" Timocului, jurnaliștii sârbi ignorând deliberat originea reală a vlahilor: "Este foarte grav că organizațiile vlahilor se ocupă cu românizarea etnicilor din Timoc, invocând istoria pentru a-și justifica acțiunile. Vlahii vin în fața instituțiilor UE și susțin că, prin cultură și religie, sunt români. Este foarte posibil ca ei să ceară în curând autonomie. Acesta este un pas politic, un pas către separatism, în care o nouă bucată din Serbia ar putea fi ruptă de la țara mamă".
Nu doar etnicii români sunt atacați, dar și Biserica Românească. Aceasta din urmă este acuzată că se amestecă în problemele interne ale Bisericii Sârbe, având în spate susținere europeană.
"În ultimii zece ani, mai ales după ce România a aderat la Uniunea Europeană, provocările Bisericii Ortodoxe Române în teritoriul canonic al Episcopiei Timocului și Branicevo, în regiunile locuite de vlahi, au devenit mai mult decât vizibile. Biserica Ortodoxă Română are dreptul să fie pe teritoriul Serbiei, dar numai în Banat, la Vrsac, acolo unde trăiesc români", notează Pecat.
Naționalitate artificială
Într-un alt articol al cotidianului Pecat, publicat la 1 decembrie 2011,de Ziua Națională a României, intitulat "Inventarea unei națiuni", comunitatea românească din Valea Timocului este calificată drept "naționalitate artificială".
"Problema vlahilor este cel mai bun exemplu pentru modul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană duce la inventarea unei noi națiuni. După Kosovo, Sandzak și Voivodina, s-ar putea trasa o altă graniță, dacă vlahii, susținuți de UE, vor ridica pretenții de separare", se arată în articol.
Jurnaliștii sârbi mai notează că România se folosește de vlahi ca de un paravan și revendică o minoritate națională care, de fapt, nu ar exista. Promisiuni încălcate
În timpul vizitei sale oficiale la Belgrad, din noiembrie 2011, președintele Traian Băsescu a pus din nou în discuție nerespectarea drepturilor comunității românești din Valea Timocului. El a declarat însă că România nu va condiționa adoptarea acordului de asociere a Serbiei la UE de rezolvarea acestei probleme.
Oficialii sârbi au răspuns curtoaziei lui Băsescu și și-au luat angajamentul că vor pune în practică, pentru cei care care-și asumă identitatea română, dreptul la educație în limba maternă, accesul la media în limba maternă, exprimarea fără constrângeri a libertăților religioase în limba maternă, soluționarea favorabilă a solicitărilor comunității românești din Serbia de restituire a imobilelor naționalizate în timpul regimului comunist și celelalte drepturi garantate de Convenția-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale.
Numai că, după numai două săptămâni, autoritățile de la Belgrad s-au răzgândit. Serbia a picat testul promisiunilor, la întâlnirea Comisiei mixte româno-sârbe de la Belgrad. Comisia urma să stabilească termene și etape clare în ceea ce privește măsurile pe care autoritățile de la Belgrad trebuiau să le ia în problema respectării drepturilor romanilor/vlahilor din Timoc. Întâlnirea a fost însă un eșec, partea sârbă refuzând aceste angajamente.
Replica României
Reacția Bucureștiului nu a întârziat și a fost pe măsură. Pe 14 decembrie 2011, Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul României a dat aviz negativ Acordului de asociere și stabilizare a Serbiei la Uniunea Europeană.
Motivul invocat de Comisie a fost acela că autoritățile din Serbia continuă să încalce drepturile românilor timoceni. "Susținerea Serbiei de către România în demersul său european este o consecință firească a necesității sprijinirii dezideratului european al cetățenilor sârbi, obligând totodată statul vecin la implementarea unei serii de măsuri în favoarea minorităților naționale, printre care dreptul la educație și la oficierea de slujbe religioase în limba maternă", se arată într-un comunicat de presă.
Fără cele mai elementare drepturi
Sute de români/vlahi sunt anchetați de poliția și procuratura sârbă pentru presupusa falsificare a listelor pentru alegerile Consiliului Național al Minorității Vlahe, organism contralat de Belgrad. Celor 300.000 de români din Timoc li se refuză drepturi elementare, precum învățământ și slujbe religioase în limba maternă.
Liderii comunității românești din Valea Timocului au acuzat autoritățile sârbe de presiuni împotriva etnicilor români, pentru ca aceștia să nu-și declare adevărata naționalitate la recensământul național, din octombrie 2011. Situația recensământului din acest an este chiar mai gravă decât în 2002, când, de asemenea, autoritățile de la Belgrad au încercat să ascundă numărul real de etnici români.